luni, 18 iunie 2012

(II) Secrete din erotismul oriental


Fericire, numele tău e spontaneitate! 

Orice integrare superioară (însuşi geniul creator, fie că este vorba de domeniul ştiinţific ori artistic) implică o capacitate de a condensa şi a păstra în minte aspectele multidimensionale ale unei probleme, aceasta având o valoare mult mai mare decât abilitatea de a le analiza linear, pe bucăţi, fragmentat în timp. Posibilitatea de  a percepe realitatea pe diferite niveluri, într-o perspectivă cosmică este în mod evident atributul unei fiinţe cu un nivel de conştiinţă superior, capabilă să integreze realitatea din diferite unghiuri. Astfel, un lucru sau fenomen poate fi analizat din punct de vedere vital, creator, sexual, volitiv, afectiv, intuitiv, mental şi spiritual.

La fel ca orice meditaţie, trăirea amoroasă favorizează un mod creator, intuitiv de percepţie, ce are drept consecinţă trăirea directă, nemijlocită a experienţei. Fără să descriem fiecare senzaţie în parte, şi chiar să gândim „Ah, ce bine-i acum” sau „Am o stare foarte elevată” putem simţi trăirile care se exprimă acum liber. În jocul amoros tantric, bărbatul şi femeia sunt deschişi faţă de senzaţii, cufundându-se în ele şi nu evaluându-le, experimentându-le plenar frumoasa spontaneitate şi nu enunţând doar ceea ce ei experimentează. Evident că gândirea raţională rămâne integrată şi ea în ansamblul complex al unei asemenea stări, dar mintea este capabilă acum să cuprindă fără efort, dintr-o dată, toate percepţiile care apar.

Două picături de rouă în aceeaşi transparenţă 
Experienţa mistică are loc printr-o spontană şi totală absorbţie conştientă şi concentrare asupra fiecărui moment al fuziunii erotice, eliminând orice fel de gânduri referitoare la scopuri viitoare sau ţeluri, incluzând în aceasta şi ideile cu privire la compatibilitatea sexuală şi chiar la experienţa stării de conştiinţă transcendentă. Abandonul conştient în trăirea amoroasă conduce la stoparea minţii şi astfel permite apariţia unei stări beatifice de acordare a celor doi iubiţi la energia pură a iubirii şi, implicit, la trăirea plenară a stării de Yoga (fuziune cu esenţa divină din noi).

Tradiţiile orientale menţionează faptul că trăirea plenară a unei senzaţii sau a mai multor senzaţii în acelaşi timp, în cazul de faţă senzaţiile erotice, induce liniştirea procesului gândirii.

Adesea, acest adevăr se exprimă în moduri diferite. Aşa cum spunea Henri Maspero, pentru taoişti sediul înţelepciunii şi al spiritului era mai degrabă inima, decât creierul. În mod simbolic, creierul este organul limbajului, teoriilor, în timp ce inima este, simbolic vorbind, organul trăirii şi al percepţiei indirecte.

Caracteristica primordială a tantrismului este, conform marelui orientalist Mircea Eliade, atitudinea sa antiascetică şi antispeculativă, implicarea totală a simţurilor, diminuarea analizei discursive. Tantra a fost numită „cea care aduce eliberarea de înlănţuirea lui Maya”. Maya este şi magia sau iluzia cuvintelor, limbajului, conceptelor şi teoriilor speculative. În general, există o confuzie între realitatea  şi descrierea acesteia, între un teritoriu şi harta acestuia, între mâncare şi meniu. Meniul îşi are valoarea sa, dar nu este foarte hrănitor. Iluzia lui Maya, concretizarea, convingerea că gândurile noastre abstracte îşi au întotdeauna propria lor realitate tangibilă, este ceea ce permite religiilor şi ideologiilor populare să aibă o influenţă atât de mare asupra maselor.

Atunci când facem dragoste, când ne oprim gândurile, apare ceva foarte interesant: suntem capabili să ne concentrăm perfect asupra momentului prezent şi asupra a tot ceea ce se desfăşoară, în timp ce reminiscenţele trecutului şi scopurile la care aspirăm pentru viitor nu mai interferează cu noi, fiind totuşi integrate şi unificate într-un mod mult superior. Fiind topiţi unul în celălalt, precum două picături de rouă care se unesc căpătând o unică transparenţă şi strălucire, iubiţii simt extaziaţi ceea ce se petrece cu ei în acel moment, o uniune, o comuniune reală, nu numai simbolică sau incompletă realizată doar pe câteva niveluri ale fiinţei lor, atingând astfel o stare superioară de fuziune şi comuniune cu realitatea, starea de yoga.

Yoga e terapia sexuală ideală 
Atunci când este înţeleasă şi aplicată, o anumită parte din yoga este echivalentă cu practica psihoterapiei occidentale. Vom vedea pe scurt cum multe dintre tehnicile mentale de terapie sexuală sunt, de fapt, principii yoghine aplicate în domeniul sexualităţii (coitus reservatus, liniştirea gândurilor, inducerea conştientă a unor stări sublime, folosirea sugestiilor pozitive etc.)

Tehnicile moderne de psihoterapie sexuală aplică introspecţia profundă pentru a determina cauzele originare de ordin psihic care stau la baza diverselor perturbări la nivel sexual. Demersul este similar, dar mai puțin complex, cu cel al practicanţilor yoga, care prin metodele de cunoaştere de sine ajung la cunoaşterea Adevărului ultim, Dumnezeu.

Actul sexual-amoros abordat în mod conştient poate ajuta fiinţa umană, bărbat sau femeie, să descopere şi să elimine inhibiţii, prejudecăţi, complexe psihice, etc., deschizându-i astfel accesul către sine însuși, către libertatea interioară şi adevărata fericire.

vineri, 15 iunie 2012

(I) Secrete din erotismul oriental


 Când mintea tace începe extazul 


Cunoşti arta iubirii. Nu ai inhibiţii. Îţi place să explorezi universul fierbinte al pasiunii. Dar marele secret al orgasmului mistic ţi-l dezvăluie tantra: dăruirea totală. 

Când este abordată ca atare, sexualitatea mistică devine o formă de yoga sau de meditaţie. Aceasta presupune că în timpul fuziunii amoroase, printr-o iubire profundă şi reală, să apară în primul rând o absorbţie totală a minţii în experienţa directă a trăirii amoroase şi, în al doilea rând, o integrare activă şi creatoare care împlineşte fiinţa pe multiple planuri (fizic, mental şi spiritual).

În viziunea obişnuită există un spectru foarte larg de atitudini discursive ce ar putea fi considerate în mod greşit drept „normale”. În erotismul tantric însă, acesta trebuie redus cel puţin până la nivelul la care el nu mai interferează distorsionat sau nu mai inhibă intimitatea emoţională şi dobândirea experienţei mistice.

Sistemul Jnana Yoga, care cuprinde şi meditaţia cognitivă din care a derivat chiar sistemul Zen, este o cale de folosire spontană, naturală a limbajului. De exemplu, dacă ascultăm pe cineva care ne vorbeşte, mintea noastră va putea înţelege mesajul ce ni se  transmite dacă noi nu vom face altceva decât să fim atenţi, pur şi simplu, la senzaţia de zgomot neplăcut sau dimpotrivă de sunet armonios pe care vocea respectivă îl generează. De fapt, vom înţelege mai clar ce ni se spune, dacă nu vom face parafrazări verbale sau speculaţii în noi înşine după fiecare propoziţie. 

Chiar şi lucrurile cele mai neînsemnate pot fi percepute prin această atitudine tăcută a minţii care se numeşte reservatus mentis. Orice acţiune făcută cu armonie  poate conduce la o experienţă mistică. În acelaşi timp, atitudinea meditativă atrage după sine rezultate şi realizări mult mai profunde.

De fapt, atunci când limităm procesele gândirii discursive, dăm posibilitatea latenţelor noastre subconştiente să se manifeste plenar şi pătrundem astfel în adâncul fiinţei noastre luând de acolo o forţă extraordinară de a trăi. Aceasta conferă o foarte mare energie trăirilor noastre, capacitatea de control asupra acestor energii, nu prin intermediul minţii raţionale, ci prin acea supraconştienţă, expresie a voinţei şi a armoniei divine reflectate în oglinda pură a conştiinţei proprii, neîntunecată şi neînvăluită de gândirea limitatoare, personală, egotică. 

Descoperă zeitatea din fiinţa iubită 
Pentru ca o experienţă amoroasă să se transforme cu adevărat într-o trăire spirituală, este necesar să anulăm gândirea raţională, limitativă. Aceasta este o condiţie necesară, dar totuşi simpla eliberare a forţelor subconştiente, a senzaţiilor şi trăirilor  noastre nu poate reprezenta cu adevărat o stare mistică, pentru că energia trebuie apoi să se sublimeze, să se rafineze, iar rolul esenţial pentru a realiza aceasta îl joacă Supraconştientul, căci el este cel care luminează cu adevărat şi înnobilează trăirile noastre.

De aceea apare necesitatea unui element foarte important – transfigurarea – un act de impunere supraconştientă a unui tipar sau arhetip divin peste fondul întunecat al lumii subconştiente. Astfel, îmbinând forţa trăirii primite de jos şi inspiraţia divină primită de sus, putem avea cu adevărat o experienţă de fuziune erotică elevată, am putea spune chiar mistică. A vedea dincolo de imaginea obişnuită a fiinţei iubite, zeul sau zeiţa şi a fuziona cu aspectele sale sublime, elevate, iată ce înseamnă transfigurare. O astfel de raportare la idealul care există în fiinţa iubită ne transpune într-o lume elevată şi ne ajută să trăim actul amoros ca pe o meditaţie.

 De fapt, dacă analizăm miturile la care face adesea aluzie psihanaliza, Jung în special, înţelegem cât de frumos sunt integrate aceste două tendinţe, cea subconştientă, ce exprimă diferite porniri profunde încărcate cu o energie extraordinar de mare şi cea supraconştientă ce se exprimă printr-o transfigurare a personajelor, care capătă toate virtuţi divine, devin regi, prinţese, zei şi zeiţe.  De aceea, experienţele acestor eroi sunt totuşi atât de profund umane prezentând astfel într-un mod voalat chei iniţiatice profunde, cum ar fi miracolul trezirii energiilor noastre fundamentale şi apoi ascensionarea lor pe nivelurile superioare ale fiinţei.

Acum bei din fântâna vieţii 
Pentru a trăi extazul spiritual în timp ce facem dragoste angrenând şi continenţa sexuală, literatura tradiţională orientală recomandă să ne stopăm, să ne suspendăm gândurile. Tantrismul afirmă că trebuie să ne deschidem faţă de sexualitate având o minte lipsită de gânduri, stare pe care tocmai de aceea unii o numesc „absenţa minţii” sau „mintea pură”. Această recomandare a fost adesea interpretată greşit, ad literam, ceea ce ne-ar putea face să credem că misticii îşi întrerup toate activităţile mentale pentru a rămâne într-o stare în care se închid faţă de lume şi se îndepărtează de viaţă.

În realitate, ceea ce se recomandă este, de fapt, oprirea unui anumit mod de a gândi, verbal, care etichetează totul, cel linear, bazat doar pe reprezentări discursive. Acesta este modul de gândire în care fiecare din experienţele, percepţiile, senzaţiile noastre este imediat exprimat prin cuvinte, dându-i-se o valenţă morală pozitivă sau negativă.


 Acest mod de gândire este asociat cu emisfera stângă a creierului şi ia într-o primă fază forma dialogului sau monologului interior. Într-adevăr, acest gen de gândire atât de specific epocii noastre, nu era încurajat de scrierile străvechi, mistice, care ne recomandă să-l minimalizăm  pentru a permite un echilibru, o armonie, între manifestările specifice  celor două emisfere cerebrale – cea stângă legată de manifestările logice raţionale, discursive, şi cea dreaptă căreia îi corespund stările de intuiţie, creativitate, simţ estetic. 

Atunci când, în fuziunea amoroasă cu continenţă blocăm gândirea discursivă, devenim mult mai conştienţi de ceea ce se petrece în realitate. Începem să simţim că „bem din fântâna vieţii”, de aceea tradiţia tantrică ne îndeamnă să trăim plenar, total şi direct orice experienţă şi să participăm astfel activ şi creator la fuziunea amoroasă. Astfel, devenim mult mai conştienţi, absorbiţi şi dăruiţi în acea trăire, fără a încerca să descriem nici măcar în gând vreo parte a acelei trăiri în cuvinte, în timpul în care ea se desfăşoară. Într-o asemenea fuziune amoroasă tantrică iubiţii sunt mult mai conştienţi de ei înşişi, fiind capabili să se concentreze şi să trăiască total starea de orgasm, deoarece ei nu mai gândesc, ci se abandonează percepţiei directe a ceea ce li se petrece, fără ca trăirile care apar să fie filtrate prin ecranul limitat al unui monolog interior.


joi, 14 iunie 2012

16 alegeri pe care le fac oamenii fericiți


Vorbim despre fericire, o căutăm, o dorim și uneori ne bucurăm de ea. Care este diferența între oamenii fericiți și cei nefericiți? Bineințeles că diferența este foarte evidentă, oamenii fericiți sunt fericiți în timp ce oamenii nefericiți sunt nefericiți, nu-i așa? Sună simplu și totuși ceea ce face diferența sunt alegerile pe care și unii și alții le fac în fiecare clipă.  Amintește-ți mereu că în fiecare clipă TU alegi fericirea sau o ocolești. Totul depinde de tine și de alegerile tale.
Pentru fericirea ta am făcut o listă cu alegerile care m-au ajutat mereu să mă încadrez în categoria oamenilor fericiți.

1. Aleg IUBIREA în loc de FRICĂ. Oamenii care sunt cu adevărat fericiți SE TEM mai puțin și IUBESC mult mai mult. Pentru ei iubirea este aerul pe care îl respiră și care le dă curajul să treacă temerari peste fricile pe care le întâlnesc la intersecțiile cu viața. Ei privesc fiecare moment, fiecare incercare, fiecare persoana ca pe o oportunitate de a afla mai multe despre ei înșiși și despre lumea înconjurătoare. Fiecare eveniment neplăcut devine o lecție, un sfat de la viață în sensul îmbunătățirii, al evoluției.

2. Aleg ACCEPTAREA în loc de NEGARE. Oamenii fericiti înțeleg faptul că nu poți să transformi cu adevărat o situație dificilă dacă o negi sau i te opui. Dar poți cu siguranță să o transformi acceptând că există și înțelegând care este motivul - pe care momentan nu îl vezi -  pentru care acea situație se manifestă. Jung spunea că „lucrurile la care te opui nu doar persista, ci se vor amplifica.” Când li se petrece ceva neplăcut, oamenii fericiți nu încearcă să se opună, știind că această atitudine ar înrăutăți situația, ci mai degrabă o acceptă ca atare și își pun întrebări de genul: Ce pot învăța din asta? Cum pot rezolva cel mai bine situația?

3. Aleg IERTAREA în loc de NEIERTARE. Oamenii cu adevărat fericiți știu să ierte și să meargă mai departe. Să păstrezi ranchiuna nu ajută cu nimic. IERTAREA este un dar pe care mi-l ofer în primul rând sufletului meu și apoi celorlalți. Iertarea curăță sufletul de poveri și greutăți și ne face mereu fericiți. Mi-am făcut o obișnuință, ca atunci când simt că ceva nu e în regulă cu mine, când nu mă simt prea bine, să îmi cer iertare de la toți cei cărora le-am greșit și să-i iert pe toți cei care mi-au greșit. Mă conectez timp de 10-15 minute la energia iertării și atunci în mod miraculos orice problemă dispare. Uneori nici nu ne dăm seama că purtăm cu noi neiertări dăunătoare care devin inconștiente poveri.

4. Aleg PREZENTUL în loc de TRECUT. Trecutul nu aduce decât regrete. Fericirea este trăită cu adevărat doar în prezent. Când alegi să trăiești momentul prezent la maxim te bucuri de cea mai mare fericire. Nu e ușor să te păstrezi în prezent, dar orice efort merită. Am remarcat că de fiecare dată când explodez de fericire, nu există decât timpul prezent, un prezent continuu luminos și liniștit.
 „Când ești prezent, poți lăsa mintea să fie exact așa cum este fără să te simți prizonierul ei. Mintea este, în ea însăși, un instrument minunat. Disfuncția apare atunci când te cauți pe tine însuți în minte și o confunzi pe aceasta cu ceea ce ești.” Eckhart Tolle

5. Aleg INCREDEREA în loc de ÎNDOIALĂ. Atunci când păstram îndoiala în gândurile mele, sufletul meu era chinuit. Când am renunțat la îndoieli și neîncrederi, am devenit fericită. Pentru că de fapt astfel aleg să am încredere în mine, în oameni, în univers și mai presus de toate să am încredere în Dumnezeu.
Oamenii fericiți înteleg faptul ca propriile credințe sunt ca niste profeții care se împlinesc de la sine și de aceea tratează toate ființele cu iubire, demnitate și respect, nefăcând nici o discriminare pentru că știu că în fiercare om se ascunde o scânteie divină.

6. Aleg UMILINȚA în loc de  ORGOLIU. Oamenii fericiți fac lucrurile pe care le fac datorită faptului că simt că toate au un sens și nu pentru importanța pe care ei o simt făcându-le.  Ei ințeleg faptul că mai presus de voința lor este o ordine cosmică care aranjează totul într-un mod firesc. Oamenii fericiți nu simt nevoia să se afirme sau să aibă mereu dreptate, să se vorbească despre ei sau să demonstreze că sunt buni și măreți. Ei nu intră în competiții pentru a demonstra că sunt mai buni decât alții pentru că știu că realizările acestei lumi sunt efemere și că valorile sufletești sunt cele care contează cu adevărat. Cei fericiți simt măreția în ceea ce este unic și minunat în ființa lor și nu simt nevoia ca cineva să le-o dovedească.  Mark Twain  spunea: „Ferește-te de oamenii care încearcă să îți desconsidere aspirațiile. Oamenii mărunți fac mereu aceasta, însă cei cu adevărat măreți te fac să simți că și tu poti deveni măreț.”

7. Aleg APRECIEREA în loc de CRITICĂ. M-am obișnuit de câțiva ani ca atunci când mă întălnesc cu cineva cunoscut, în primele 10 secunde să remarc ceva ce îmi place și să-i fac un compliment. Este frumos să vezi cum apar zâmbetele pe buzele oamenilor, doar pentru că se simt apreciați. Mă simt mereu mai fericită când îi fac pe alții fericiți. Critica este bună doar atunci când este constructivă și dă rezultate doar când este administrată în cantități moderate și acompaniată de laude, complimente, aprecieri. Oamenii sunt mai fericiți când eforturile lor sunt apreciate.

8. Aleg TRANSFORMAREA în loc de COMPLACERE. Oamenii fericiți văd mereu problemele cu care se confruntă ca pe niște PROVOCĂRI, ca oportunități de a se transforma, de a evolua. Orice provocare te ajută să explorezi moduri noi de a acționa, să crești în fiecare zi și să te dezvolți personal. Ei nu sunt motivați de bani, ci de posibilitățile de transformare interioară. Ei nu se complac în mediocritate, dar nici nu fac compromisuri care să le aducă doar bani și nu fericire și pace sufletească. Oamenii fericiți știu că viața e valoroasă și că valoarea vieții nu provine din latura ei materială, ci din cea spirituală; ei vor să aducă transformarea în viețile celor din jurul lor și în lume și tocmai de aceea caută mai întâi propria lor transformare.

9. Aleg DĂRUIREA DE SINE în loc de EGOISM. Oamenii fericiti fac ceea ce fac nu pentru ei înșiși, ci pentru binele celorlalți, asigurându-se că aduc sens, forță și fericire în viețile multor oameni. Ei caută modalități de a dărui și de a împărtăși ceea ce au mai bun în ei cu ceilalți și de a-i face pe ceilalți fericiți. Egoismul limitează și contractă energiile, de aceea cei egoiști nu sunt niciodată fericiți, se simt singuri și fără noroc. Dar norocul și-l face fiecare ieșind din singurătatea propriului egoism prin iubire și dăruire de sine. Buddha spunea:”înainte de a dărui, mintea celui care dăruieste este fericită; în timp ce dăruiește, mintea celui care dăruiește atinge pacea; și după ce a dăruit, mintea celui care dăruiește este în extaz.”

10. Aleg ATENȚIA în loc de INDIFERENȚĂ. Oamenii fericiti acordă atenție celor din jur și nevoilor celorlalți. Această atenție asupra a ceea ce este în jurul lor le aduce o priză de conștiință asupra momentului prezent și le trezește sufletul. Indiferența amorțește sufletul și atrage tristețea și pesimismul. Oamenii fericiți remarcă mereu momentele frumoase ale vieții și le acordă însemnătate, oricât de mici ar fi ele, chiar dacă pentru alții ele apar ca nesemnificate și neimportante.

11. Aleg SPERANȚA în loc de PRAGMATISM. Pentru oamenii fericiți a fi realist înseamnă a pierde din strălucirea și frumusețea vieții. A vedea dincolo de ceea ce este vizibil, a-ți permite să visezi și să speri sunt aspecte care deschid inimile și atrag bucuria vieții și fericirea. Oamenii așa-zis realiști scapă din vedere lumina din spatele lucrurilor, care, deși nu se vede, pune în valoare tot ceea ce se vede. Oamenii fericiți iubesc și au curajul de a avea vise mărețe, întotdeauna își ascultă sufletul și intuiția și au speranța că tot ceea ce este benefic este și divin integrat. Goethe ne sfătuiește: „Nu nutriți vise mărunte căci acestea nu au puterea de a mișca sufletele oamenilor.”

12. Aleg RECUNOȘTINȚA în loc de NERECUNOȘTINȚĂ.
Oamenii fericiți sunt mereu mulțumiți cu ceea ce au și sunt plini de recunoștință față de viața lor. Ei știu să mulțumească mereu pentru fiecare mică bucurie și pentru fiecare mic succes. Fiecare provocare, insucces sau nereușită este pentru ei doar un pas către reușita finală. Oamenii fericiti văd frumusețea acolo unde majoritatea oamenilor ar vedea urâțenia, oportunități acolo unde majoritatea ar vedea doar lupte, abundența acolo unde majoritatea celorlalți ar vedea numai lipsa, și ei își exprimă recunoștința pentru toate acestea.

13.  Aleg RESPONSABILITATEA în loc de IRESPONSABILITATE. Oamenii fericiți se simt responsabili pentru ceea ce ei fac. Nu dau vina pe alții atunci când greșesc și nu ocolesc responsabilitățile vieții. Cu ani în urmă îmi era frică să greșesc și de aceea nu îmi asumam responsabilități mai importante. În timp am învățat că greșeala este omenească și că doar greșind poți învăța cu adevărat. Acum caut să îmi asum sarcinile vieții cu seriozitate, să fac totul atât cât pot eu de bine și să duc până la capăt ceea ce am început. Și asta mă face fericită. Chiar dacă sunt responsabili, oamenii fericiți nu sunt încruntați și rigizi, ci sunt capabili să își conștientizeze rolurile pe care le au și să le îndeplinească cu succes și bucurie.

14. Aleg OPTIMISMUL în loc de PESIMISM. Orice li s-ar petrece, oamenii fericiți își păstrează mereu perspectiva pozitiva asupra evenimentelor pentru că ei poartă în sufletul lor o mare credință și iubire față de ordinea universală. Chiar dacă, oamenii negativiști și „realiști” se simt deranjați de optimismul lor, oamenii fericiți își păstrează mereu un zâmbet pe buze. Eu așa fac. Când îmi apare o problemă grea mă opresc timp de câteva minute și caut să mă focalizez asupra aspectelor ei pozitive mai degrabă decât asupra celor negative. E mai indicat să vezi mereu partea plină a paharului, orice ți s-ar petrece.

15. Aleg GENEROZITATEA în loc de AVARIȚIE. Oamenii fericiți nu trăiesc pentru a acumula, ci acumulează doar atât cât le este necesar pentru a trăi o viață decentă. A dărui altora din preaplinul sau din puținul pe care îl au este o calitate pe care și-o permit doar oamenii fericiți. Garabet Ibrăileanu spunea că ”generozitatea este virtutea celor tari” iar Jacques-Benigne Bossuet că ”doar sufletele mărețe cunosc grandoarea generozității.”

16. Aleg ADEVĂRUL în loc de MINCIUNĂ. Platon spunea că ”cuvintele false nu sunt doar rele, ele infecteaza sufletul cu răutate.” Oamenii fericiți știu că minciuna împovărează sufletul și aduce cu ea separare, și că, pe de altă parte, adevărul unifică și eliberează. Vorbind despre Adevăr, Osho spunea că ”se compune dintr-o singura energie cosmică. Adevărul este alcatuit din unicitate, realitatea e alcatuită din multitudine. Realitatea e mulțime, adevarul – întregire.”


sâmbătă, 9 iunie 2012

Ce spune neuroștiința despre dorința amoroasă


În funcţie de  conjunctură, de starea de moment sau de persoana cu care venim în contact răspunsul sexual poate fi diferit de la o perioadă la alta. O atingere, un sărut sau o îmbrăţişare pot trezi dorința sau, din contră, o pot inhiba. Care este cauza acestor manifestări atât de contradictorii, de multe ori de neînţeles? De ce dorinţa sexuală se trezeşte mai repede sau mai încet, azi într-un fel, iar mâine în altul?

Centrii fizici corespunzători activităţii sexuale de la nivelul creierului masculin sunt de fapt de două ori mai mari decât structurile echivalente de la nivelul creierului feminin. Când vine vorba despre creier, mărimea chiar contează pentru diferenţierea modului în care femeile şi bărbaţii gândesc, reacţionează şi experimentează actul amoros. Cercetătoarea Louanne Brizendine afirmă că ”bărbaţii au gânduri legate de sexualitate, mult mai des decât femeile. Comparativ cu femeile, la nivelul creierului masculin spaţiul şi puterea de procesare referitoare la sexualitate sunt duble. La fel cum pentru procesarea emoţiilor femeile au o autostradă cu 8 benzi, iar bărbaţii au doar un drum de ţară amărât, în ceea ce priveşte centrul de procesare a gândurilor despre sexualitate, bărbaţii sunt dotaţi cu un adevărat aeroport, în timp ce femeile au doar o mică parcare.  Asta explică de ce 85% dintre bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani se gândesc la ceva care are legătură cu planul sexual la fiecare 52 de secunde, iar femeile doar de 2 - 3 ori pe zi – sau o dată la 3 sau 4 ore în perioada lor cea mai fertilă.”

Acest fapt explică interacţiunile interesante care se stabilesc între cele două sexe. Cel mai adesea, este bine ca bărbaţii să știe că trebuie să verbalizeze faţă de femei dorinţa lor de-a face dragoste. Şi asta pentru că respectiva necesitate nu este printre primele preocupări ale minții unei femei. Pe de altă parte, este bine ca femeile să cunoască faptul că dorința sexuală a bărbatului este de obicei mai mare ca a ei și să urmărească să se mențină ”în formă” și trează din punct de vedere erotic, cu alte cuvinte, să fie atentă la dorința ei sexuală, ce o face să crească și ce să descrească. O poate ajuta o stare activă  de dinamism și o serie de afrodisiace care să amplifice energia sexuală și să o dinamizeze.

Testosteronul -  declanșatorul dorinței sexuale


Dar ce stă la baza dorinței amoroase? Cercetările neuroștiinței au demonstrat că factorul declanşator al dorinţei sexuale pentru ambele sexe este androgenul numit testosteron, substanţa chimică numită în mod eronat de către unii „hormonul masculin”. Este vorba despre un hormon sexual al agresivităţii şi atât bărbaţii, cât şi femeile dispun de cantităţi suficiente. La bărbaţi el este produs în testicule şi în glandele suprarenale, iar la femei în ovare şi în aceleaşi glande suprarenale. Atât la bărbaţi, cât şi la femei, testosteronul este carburantul chimic care pune în funcţiune motorul sexual al creierului. Când există suficient carburant, testosteronul stimulează hipotalamusul, declanşând sentimente erotice, provocând naşterea unor fantezii sexuale şi a senzaţiilor fizice în zonele erogene. Procesul se desfăşoară similar la femei şi la bărbaţi, dar există o diferenţă sexuală majoră în ceea ce priveşte cantitatea de testosteron care este disponibilă pentru „a trezi erotic” creierul. Bărbaţii au, în medie, de 10 până la 100 de ori mai mult testosteron decât femeile – ceea ce constituie o deosebire pronunţată în ceea ce priveşte cantitatea de ”declanșator” sexual.

Chiar şi tendinţa de a flirta este legată de testosteron. De aceea, deseori bărbații considerați virili au tendința greu de controlat de a flirta în mod constant. De asemenea, instalarea trăirilor sexuale şi primul contact sexual al fetelor se corelează cu nivelurile lor de testosteron. Un studiu efectuat asupra adolescentelor a scos în evidenţă faptul că nivelurile mai ridicate de testosteron erau legate de fantezii erotice mai intense şi de practica mai frecventă a autoerotismului. Un alt studiu efectuat asupra a 200 de adolescente a dezvăluit faptul că nivelul în creştere al testosteronului a fost un factor predictor semnificativ al primului act sexual. Dar dacă băieţii au un nivel constant de creştere a testosteronului, fetele dispun de un flux de hormoni sexuali care creşte şi descreşte săptămânal – modificându-le astfel dorința sexuală aproape zilnic. Această oscilație feminină se regăsește pe parcursul vieții, fiind în strânsă legătură cu modificările hormonale datorate ciclului menstrual. Este bine ca bărbatul să cunoască oscilațiile dorinței sexuale a femeii și să înțeleagă că nu au legătură directă cu el, ci cu schimbările fiziologice care au loc în structura ei.

Dar ce facem în cazul în care dorința sexuală este slabă? Nu e neapărat necesar să recurgem la tratamente chimice, așa cum ar crede unii. Există remedii naturale care induc creșterea nivelului de testosteron. Colții babei, muira poama, brânca ursului sunt câteva plante care pot fi folosite cu succes pentru trezirea dorinței amoroase, fiind considerate a fi un testosteron natural.


Cum retrezești și cum menții focul pasiunii

Dorinţa sexuală este un aspect care îi încurcă pe mulţi, căci foarte puţini bărbaţi şi femei ştiu ce înseamnă şi cum trebuie ea abordată. Oamenii sunt rareori atenţi la modul în care se trezeşte fiorul erotic. Unii indivizi sunt uimiţi când descoperă că dorinţa lor sexuală este foarte imprevizibilă sau uneori chiar apatică la stimuli. Ei persistă în a se întreba de ce trupurile nu cooperează când minţile lor spun: ”mi-ar plăcea să trăiesc o dorinţă şi o excitaţie mai intense.”

Alţii pot avea standarde foarte riguroase cu privire la manifestarea atracţiei erotice. Ei pot considera că dacă nu există INDICII ALE EXCITĂRII ei nu sunt pregătiţi pentru activitatea sexuală. Sau, dimpotrivă, este posibil ca ei să nu-şi dea seama că şi-au pierdut dorința sexuală pentru iubitul/iubita lor, deşi aceste indicii sunt prezente.

Pentru elucidarea enigmei legate de apetitul sexual s-au realizat studii asupra trezirii dorinţei atât la femeie cât şi la bărbat. Un grup de 500 femei şi 500 bărbaţi au fost supuşi voluntar unor inedite proceduri erotizante. Au fost testate reacţiile lor la diverşi stimuli atunci când se aflau într-o stare de excitare incipientă. Dorinţa lor erotică s-a amplificat pe măsură ce senzaţiile se diversificau. Mai mulţi stimuli simultani (atingeri excitante, mirosuri plăcute, imagini voluptoase…) au produs o trezire erotică şi o dorinţă mult mai intense. Ceea ce s-a mai evidenţiat în mod clar este că trăirea unor noi experienţe sexuale a făcut ca dorinţa să se amplifice. Aceasta deoarece pentru mulţi plăcerea erotică este precum fructul oprit: gustându-l, dorinţa creşte.

Cercetătorii au remarcat că soarele are un impact pozitiv asupra creierului în ceea ce privește activitatea sexuală. De aceea, celor care se confruntă cu diminuarea dorinței sexuale li se recomandă o vacanță la mare sau undeva unde se pot expune la soare. Schimbarea locului unde fac dragoste, modificarea obiceiurilor sexuale și chiar a alimentației sunt importante în retrezirea cu succes a fiorului erotic.

Cel mai bine este ca problemele să fie abordate de la început, adică de când se sesizează apariția lor. În primul rând este necesar un consult medical de specialitate, pentru a îndepărta eventualitatea unor probleme medicale. Apoi, se abordează situația frontal, dar cu delicatețe, pentru a se asigura comunicarea cu ființa iubită și recunoașterea necesității de a face ceva împreună pentru revigorarea vieții sexuale. Cu cât acționăm mai devreme, cu atât șansele de revenire sunt mai mari. Dacă după 5 ani de diminuare sau dispariție a dorinței sexuale ne dăm seam că totuși ar fi bine să facem ceva, e posibil să fie necesare eforturi mult mai mari decât dacă am începe după doar câteva luni, sau chiar de la bun început.

Dorința sexuală este un subiect care de multe ori este ignorat sau pus pe un plan secundar, deși este un punct important al vieții sexuale. Imaginația este unul dintre factorii importanți în dinamizarea dorinței sexuale, în menținerea vie a focului pasiunii.

La fel ca orice foc, focul dorinței trebuie întreținut cu multă atenție. Căci cu cât pui mai mult carburant pe foc, cu atât focul arde mai intens și mai mult timp.