vineri, 23 martie 2012

Arhetipurile – chei ale sufletului tău


Una din marile probleme ale femeilor este ca îşi doresc de multe ori ceea ce nu au. Sau că nu sunt mulţumite cu ceea ce au. Primul pas în a fi fericită este să te accepţi aşa cum eşti şi să vrei să modifici ceea ce se poate cu adevărat modifica.

Important este să păstrezi armonia cu fiinţa ta în ansamblul ei. Descoperă structura arhetipală care te caracterizează chiar de la naştere şi dacă vrei să arăţi altfel sau să gândeşti altfel, racordează-te la acele energii specifice arhetipului tău feminin predominant. Urmăreşte să transformi ceea ce nu îţi place, dar nu forţa nimic. Adu la lumină frumuseţea şi armonia ta originară.

Fiecare femeie are o structură specifică cu care se naşte, se încadrează într-o anumită tipologie şi corespunde din punct de vedere fizic, psihic, mintal şi spiritual unui arhetip fundamental. Am putea spune că arhetipurile sunt elemente informaţionale ce provin din subconştientul colectiv  şi induc în mod constant psihicului uman amprente energetice şi funcţionale. Să ne gândim la creierul uman ca la partea de hardware a unui computer. În acest caz, arhetipurile reprezintă partea de software prin care determinăm anumite atitudini, comportamente, reacţii. Diferenţa esenţială dintre fiinţa umană şi un computer este că în cazul nostru programele arhetipale sunt încărcate spontan, pentru a fi apoi activate când avem nevoie, fără a şti chiar că facem aceasta. Uneori poţi folosi ani de zile numai unul sau două din aceste programe favorite până să înţelegi că ai nevoie de mai mult pentru « a funcţiona » la maximum ca fiinţă umană. Unii oameni aşa şi fac. Folosesc pană la uzura maximă, un singur program, cu funcţionalităţile limitate, fără a-şi dori să ştie sau să fie mai mult. Cel mai bine este să îţi cunoşti programele propriului psihic şi să te foloseşti într-o manieră inteligentă de ele. Asta te-ar ajuta mult să te cunoşti mai bine, să ştii de ce reacţionezi într-un anume fel şi ce să faci să fii mereu mai fericită.

Ce sunt arhetipurile? 

Arhetipurile sunt impregnări energetice ce există în psihicul nostru încă de la naştere. Ele acţionează ca un principiu organizator asupra a tot ceea ce vedem sau experimentăm încă din copilărie. Mai mult decât atât, aici putem încadra aspectele ereditare, experienţele de viaţă ca şi interpretările ce le dăm evenimentelor din viaţa noastră. S-ar putea face o apropiere cu elementele instinctuale despre care vorbeşte Freud. Dar arhetipurile ne imprimă psihicul mult mai profund, ne marchează viaţa pas cu pas şi nu sunt atât de uşor de recunoscut precum sunt instinctele. Încă de la naştere suntem impregnaţi cu anumite energii care ne structurează întreaga fiinţă.
Putem vorbi şi despre impregnările constelaţiilor zodiacale specifice momentului în care ne-am născut. Ne naştem într-un moment unic în care la nivel cosmic se manifestă o anumită energie astrală specifică. Începutul acesta ne marchează apoi tot cursul vieţii, modul de gândi, de a fi, de a interacţiona cu ceilalţi. De exemplu, o femeie născută în zodia Peştilor va beneficia de influenţele arhetipale specifice care îi conferă o natură senzuală deosebită, compasiune, iubire elevată şi misticism. Cunoscându-şi structura de bază arhetipală, femeia respectivă poate să îşi amplifice la maxim aceste calităţi şi să le folosească în mod conştient cu succes. Informaţii despre arhetipurile zodiacale găsim foarte uşor. Sunt cele mai cunoscute. Ele oferă o cunoaştere accesibilă asupra propriului nostru eu precum şi direcţii clare de dezvoltare personală.


De unde provin arhetipurile?

Conceptul arhetipurilor a fost formulat prima oară de Carl Gustav Jung. El a descoperit că oamenii au “o predispoziţie psihică preconştientă care face ca un om să reacţioneze într-un anumit fel.”  Punându-şi din ce în ce mai multe întrebări a ajuns la concluzia că aceste potenţialităţi sunt actualizate, aduse la suprafaţă când intră în conştiinţă ca imagini. Informaţia arhetipală poate să se ivească în conştiinţă în miriade de variaţii. Mai exact, la nivel subconştient există doar câteva arhetipuri de bază, dar există o infinită varietate de imagini specifice care conduc către aceste câteva patternuri arhetipale. Deoarece aceste potentialităţi nu sunt sub controlul nostru conştient, putem avea tendinţa să le negăm existenţa prin ceea ce se cheamă reprimare. Astfel se nasc « umbrele » imaginilor arhetipale, cu alte cuvinte, auto-negări, reprimări ale tendinţelor noastre sufleteşti arhetipale. Este important să ne identificăm impregnările sufleteşti arhetipale, dar la fel de important este să descoperim şi aspectele umbrite ale acestora, acele reprimări inconştiente care se produc în psihicul nostru în momente mai dificile şi care ne blochează curgerea naturală a energiilor în fiinţă. O dată identificate putem acţiona pentru a le anula în vederea restabilirii armoniei sufletului nostru.
Jung a încercat să lege arhetipurile de ereditate şi să le privească ca elemente instinctuale. Ne naştem cu patternuri care ne structurează imaginaţia şi ne fac să fim fiinţe umane irepetabile. Jung era convins că arhetipurile sunt strâns legate şi chiar ne influenţează trupurile (forma lor, starea de sănătate) la fel cum ne influenţează şi mintea şi maniera de a integra viaţa. Cu alte cuvinte, arhetipurile sunt forţe elementale care joacă un rol vital în creaţia lumii înconjurătoare, a sufletului, dar şi a minţii umane.


Cum operează arhetipurile

Focarele de energie subtilă psihică generate în timp la nivel colectiv determină modele de comportament instinctiv sau tendinţe primare pe care JUNG le-a denumit arhetipuri. Acestea reprezintă totodată structurile dinamice şi organizatoare ale energiei psihice care există în inconştientul colectiv şi ele se exprimă la nivelul conştient mai ales sub forma simbolurilor. De aceea, visele şi miturile sunt exprimări ale imaginilor arhetipale. Visăm în fiecare noapte. Şi visele noastre spun multe dacă le ascultăm pentru că ele sunt precum o voce a sufletului. Prin urmare, putem spune că arhetipurile reprezintă prototipuri de ansambluri simbolice care sunt atât de adânc gravate în inconştient, încât ele constituie un fel de structură fundamentală a sufletului nostru.
Jung a descoperit paternuri şi imagini arhetipale în fiecare cultură ca şi în fiecare perioadă a istoriei umanităţii. Ele acţionează respectând aceleaşi legi universale în toate cazurile. Pentru a motiva această continuitate, el a vorbit despre Inconştientul colectiv. A demonstrat că impărţim cu toţii un Univers subconştient la care ne branşăm clipă de clipă, aşa cum toţi copacii îşi extrag seva vieţii dintr-un singur pământ. Arhetipurile sunt modele universale de comportament care ne influenţează mereu. Rolurile lor sunt implicite şi ni le asumăm fără a fi conştiente de aceasta, cu alte cuvinte « ne sunt asumate ». Mamă, fiică, artistă, eroină, fascinatoare, iniţiatoare, sunt doar câteva dintre modelele arhetipale universale.

Identificând propriul arhetip, rolul nostru individual în Univers, putem să ne facem o idee despre ceea ce are impact sau ne determină destinul. Putem să ne facem o idee clară despre ceea ce putem deveni, despre imaginea ideală a ceea ce noi suntem. Ne putem înţelege anumite tendinţe şi astfel le putem transforma. Ahetipurile ne pot indica sarcinile pe care le avem de împlinit în viaţă, “contractele sacre”  sau misiunea spirituală pentru care ne aflăm aici şi acum.

Arhetipurile ne oferă direcţiile, lecţiile pe care să le asimilăm în viaţă pentru că ne influenţează tipul provocărilor cu care ne confruntăm zi de zi. Cum să fii o mamă bună şi cum să nu fii una neglijentă sau indiferentă. Cum să fii o artistă talentată sau o femeie de succes pe toate planurile. Cum să îţi amplifici la maxim toate energiile fiinţei tale şi să fii cu adevărat o femeie perfectă. Cunoscând arhetipurile active în sufletul tău poţi să aduci la lumină tot ce e mai bun în tine. Poţi să te cunoşti mai bine, să devii mai bună, mai frumoasă, mai aproape de idealul tău feminin arhetipal.


miercuri, 21 martie 2012

Tantra - prin plăcere dincolo de plăcere


“Sexualitatea nu este ceva pur instinctual; este fără îndoială o putere creatoare – ea este atât cauza principală ce stă la baza vieţii noastre individuale, cât un important factor în cadrul vieţii psihice”. - Carl Gustav Jung

Multora le place să facă dragoste. Unii acordă atenție, timp și suflet acestui domeniu al vieții, iar alții nu. Unii îl consideră important și îl ridică la statut de artă, alții îl tratează pe fugă, fără prea mari pretenții, dar și fără prea mari satisfacții. Pentru unii plăcerea este scopul, pentru alții plăcerea este doar calea. Atâtea bordeie, atâtea obiceiuri...

Am învățat să privesc amorul ca pe o cale sacră care îți aduce fericire și te apropie de Divin. La începutul vieții mele sexuale am aflat despre Tantra. Pe vremea aceea, ca și acum, unii spuneau de bine, alții aruncau cu cuvinte și își dădeau cu părerea că tantra ar fi nepotrivită, ciudată sau periculoasă. Asta mi-a trezit curiozitatea și am căutat și mai mult. Apoi am început să practic și am ajuns la concluzia că este bine să fii curios. Fără a fi periculoasă sau nepotrivită, pentru mine Tantra a fost revelația vieții mele. Să poți să te înalți, să te manifești liber, să te bucuri de propria sexualitate și în același timp să te rogi, să te apropii de tine, de Dumnezeu. Ce bucurie, ce extaz!

În conformitate cu tradiţia tantrică, amorul nu se reduce la actul sexual care vizează reproducerea, el având puterea de a conferi senzaţii de uriaşă plăcere, fericire şi beatitudine, precum şi abilitatea de a accelera evoluţia spirituală a celor ce fac dragoste numai cu continenţă. De asemenea, amorul tantric angrenat cu continenţă sexuală poate conduce la apariţia unor puteri spirituale magice sau oculte care poate ajuta la depăşirea condiţiei umane şi dobândirea condiţiei de supraom. Ți se pare mult spus? Poate că da, dar singurul mod în care te vei putea convinge că afirmaţia este perfect adevărată este să aplici și tu însuți şi astfel să verifici pe propria piele.

Te-a săturat de plăceri pasagere, de orgasme scurte şi trecătoare? Te-ai săturat de lipsa profunzimii şi a adevăratei iubiri care doar ea poate face ca sufletele celor ce se iubesc să se unifice în îmbrăţişarea eternităţii? Tantra este o şansă, nu unica, dar una plăcută şi extrem de eficientă, dacă este aplicată corect, cu iubire şi cu perseverenţă.

Învăţătorii spirituali tantrici au accentuat ideea că urmărirea doar a plăcerii fizice în cadrul uniunilor sexuale poate fi periculoasă, deoarece fiinţa poate ajunge să se ataşeze de senzaţiile de plăcere, să devină dependentă de ele, ceea ce va conduce ulterior la inevitabilele sentimente de teamă faţă de pierderea acestor senzaţii. Deşi unii au înţeles-o în mod eronat, Tantra înseamnă trăirea şi “exploatarea” plăcerii ca pe o trambulină spre experimentarea spiritualităţii pure şi a trăirilor mistice. De aceea, tantricii ne învaţă că ne putem înălţa prin intermediul exact a acelor lucruri care în mod obişnuit pe cei mai mulţi adepţi ai căilor spirituale îi fac să cadă. Se cunoaşte în acest sens efortul călugărilor din unele mănăstiri care neagă cu fervoare sexualitatea, dar care datorită lipsei unei veritabile forţe interioare se lasă invadaţi de probleme şi slăbiciuni care îi îndepărtează din ce în ce mai mult de trăirile autentice spirituale.

“Hevajra Tantra” susţine în mod ferm: “Exact prin acele lucruri prin care oamenii sunt legaţi, tot prin acelea ei sunt şi eliberaţi, totuşi oamenii obişnuiţi sunt adeseori amăgiţi, necunoscând acest adevăr. O persoană care nu cunoaşte adevărul nu va atinge niciodată perfecţiunea”.

Tantra este o metodă care poate fi abordată aici, în lume, în mijlocul vâltorii şi a iluziei şi care poate conduce fiinţa angrenată pe drumul către Divinitate la atingerea scopului suprem. Prin tantra, noi traversăm un drum periculos, însă foarte rapid al evoluţiei spirituale: urmărim plăcerea fizică, fără a cădea în capcana hedonismului. Atenţie, diferenţa este foarte subtilă, însă crucială. Atunci când plăcerea fizică este trăită la maxim dar fără ataşament, fără a ne agăţa de ea, fără a “aştepta ceva de la ea”, atunci ea ne poate conduce la eliberare. Tantra ne arată modul în care se poate realiza aceasta.

O puternică aspiraţie către eliberarea spirituală guvernează toate activităţile pe care le realizează tantricii. Această aspiraţie reprezintă carburantul psihic, forţa pozitivă care energizează şi iluminează. Puterea eliberatoare a interacţiunilor sexuale realizate pe un fond de detaşare reprezintă antidotul pentru deşertăciunea lumească, pentru letargie şi, în ultimă instanţă, pentru teama de moarte.

Tantricii indică drept cel mai important aspect ca practicanţii amorului transfigurator extatic şi spiritualizant să cultive o atitudine mentală curajoasă şi optimistă. O gândire pozitivă atrage după sine o fericire durabilă şi o bucurie indescriptibilă. În plus, aplicarea unor tehnici fizice ajută la controlarea orgasmului care în mod normal este involuntar, toate acestea simultan cu păstrarea spontaneităţii şi a bucuriei amoroase. Ai curajul să descoperi și tu o ştiinţă străveche şi în acelaşi timp o artă unică: Tantra.

miercuri, 14 martie 2012

5 pași simpli prin care îți poți depăși frica


Frica ține multă lume departe de împlinirea viselor care contează cu adevărat în viață. Doar atunci când îți dezvolți abilitatea de a scăpa de frici viața ta poate să devină cu adevărat măreață.

 Este ușor să crezi că oamenii de succes sunt fără frică, dar adevărul este că ei și-au cultivat curajul de a trece peste fricile lor, de a le depăși și anihila. Și tu poți să faci la fel, dacă vei lua decizia să nu mai lași nici o frică să îți stea în cale.

Atunci când știi unde vrei să ajungi în viață, când ești hotarâtă să ajungi acolo, nici o frică, nici un obstacol, nici o provocare nu te poate opri.

1. Conștientizarea
Primul pas în depășirea fricilor este conștientizarea lor. Deci este necesar să devii conștientă de faptul că există niște frici care te blochează, și care sunt acelea. Când știi de ce ți-e frică și cum te afectează această frică psihic și fizic, poți să începi să faci ceva pentru asta. Uneori chiar și numai conștientizarea faptului că ai o frică, face ca intensitatea ei să se reducă. Așadar, scrie pe o foaie de hârtie cele mai mari frici ale tale și vei remarca imediat o îmbunătățire a stării pe care o ai.

2. Acționează
Următorul pas este să acționezi. Să faci ceva concret care să contracareze frica respectivă. Dacă ți-e frică să vorbești in public, găsește urgent o modalitate în care să vorbești mai multor persoane și astfel îți vei desensibiliza frica respectivă. Caută să urmezi cu curs care să te învețe cele mai bune modalități prin care poți deveni un bun speeker și astfel vei vedea că frica ta diminuează din ce în ce mai mult. Gândește-te la un domeniu din viața ta în care excelezi. Găsești acolo vreo frică? Probabil că nu, pentru că frica își are sursa în necunoscut și este susținută de lipsa încrederii în sine. Așadar, cunoaște-ți frica și găsește modalitățile prin care o poți suprima.

3. Înfruntă-ți fricile
Înainte de a înfrunta frica cu care te confrunți, e necesar să o recunoști și să o accepți. Mulți dintre noi ne facem că trăim fără frici, dar la modul real le ascundem și le îndesăm undeva unde să nu pară atât de evidente. Dar asta nu înseamnă că ele nu există și că nu ne influențează. Atunci când îți înfrunți cu curaj fricile, realizezi că fricile din mintea ta sunt mult mai mari decât realitatea. Și o dată ce ai înțeles acest lucru, mai e foarte puțin pentru a le depăși. De fiecare dată când m-am pus față în față cu o frică a mea, mi-am dat seama că mintea mea o făcea să pară mult mai mare decât ea era în realitate și asta m-a ajutat de fiecare dată să-mi găsesc forțele interioare să trec peste ea. Astfel mi-am amplificat curajul și auto-disciplina, două calități de care avem mereu nevoie în viață pentru a reuși în ceea ce ne propunem.

4. Eliberează-te
Una dintre modalitățile cele mai eficiente de a scăpa de frici este să te eliberezi de ele, să le dai drumul, să renunți la ele. De multe ori ne atașăm de propriile noastre frici și ne identificăm atât de mult cu ele încât începem să trăim cu sentimentul că fricile ne aparțin, că fac parte din noi, că sunt noi. Învață să renunți la propriile frici. Găsește modalitatea ta specifică prin care să le lași să plece din viața ta. De exemplu, poți folosi următoarea tehnică simplă. Relaxează-te. Inspiră profund pe nas iar la expirație vizualizează că iese din tine frica de care vrei să scapi. Repetă exercițiul timp de cel puțin 10 minute și vei vedea că te vei simți mai liberă și mai relaxată, mai fără frică.

5. Meditează
Ultima, dar nu cea de pe urmă este meditația. Așează-te și rămâi nemișcată timp de 15 minute în fiecare zi și centrează-te în interior cât mai profund. Vei găsi aici forța interioară care poate să surmonteze orice frică, orice dificultate, orice obstacol. Dacă faci asta zilnic, vei vedea că fricile tale vor diminua și în timp îți vei crea o nouă obișnuință superioară, de a trăi fără frică.
Când îți liniștești mintea, remarci că ești mai receptivă la inspirații și primești soluții la problemele vieții tale. Ți-a venit vreodată o idee genială în timp ce spălai vase sau făceai duș? Exact asta se petrece atunci când meditezi. Meditația nu înseamnă numai să stai în postura lotus. Poți medita în timp ce te plimbi, în timp ce speli vase sau faci orice altceva. Meditația înseamnă să te focalizezi pe un singur lucru la un moment dat.

Sper că aceste mici sfaturi te vor ajuta să îți depășești fricile. Amintește-ți că tu ești singura responsabilă a vieții tale și că doar tu poți face acele transformări care să facă totul mai bine.

miercuri, 7 martie 2012

Ești și tu o Superwoman?



Există femei care sunt în același timp puternice și sensibile, își susțin familia și fac carieră, sunt mereu frumoase și îngrijite, fascinează și dăruiesc iubire în jur. Au timp și forță pentru a trece peste probleme, au curaj să îngenuncheze, să plângă și apoi să se ridice cu zâmbetul pe buze și să meargă mai departe, bucurându-se de toate provocările vieții. În mod uimitor, ele reușesc zi de zi să facă cât mai multe femei la un loc. Aceste femei sunt mici-mari eroine. Și nu sunt puține, doar că s-au obișnuit să rămână în plan secund și tăcute să-și continue tainica misiune feminină fără a face prea mult caz de asta.

Apariția spectaculară și plină de forță (deși rarisimă) a lui Superman pare a fi eclipsată de o astfel de Superwoman prezentă zi de zi pe baricadele vieții. Fără a promova vreo formă de feminism desuet, consider că o astfel de femeie merită elogii și onoruri, merită imnuri și poezii, merită respect și dragoste. De multe ori ea nu mai are timp însă să le ceară și se mulțumește doar cu bucuria venită doar din valoarea faptelor sale.

Superwoman, deși sună pompos, acest apelativ ne poate apropia cât de cât de valoarea unei astfel de femei. Căci pe lângă femeile care cer mereu totul de la ceilalți, care au mereu doar mofturi, pretenții și așteptări, care se consideră prea bune pentru lumea aceasta pentru a face ceva cu adevărat pentru ea, această Superwoman se simte bine cu ea însăși și iubește viața astfel încât o prețuiește suficient de mult ca să o valorizeze la maxim.

Multe femei pot regăsi ușor în ele însele o Superwoman ocultată. Ești și tu una dintre ele? Sau cunoști și tu cel puțin o astfel de femeie specială?

Ce o face pe o femeie să devină o Superwoman? Cum face asta? Ce secrete ascunde sau ce puteri nebănuite are? De unde are atât de mult timp să-l împartă între serviciu, gătit, copii, coafor, fitness și o mică distracție sau un hobby preferat? De unde are energie să-și susțină soții, pruncii, rudele apropiate și joburile supercomplicate? Ce magie folosește să rămână mereu frumoasă și cu zâmbetul pe buze, deși de puterile ei depind atât de multe lucruri?

Tu ce părere ai? 


joi, 1 martie 2012

Experimenteaza orgasmul controlat


Ce este ejacularea feminină? Știai că unele femei ejaculează atunci când ating orgasmul și că deși ejacularea feminină este mai puțin cunoscută este totuși din ce în ce mai mult studiată?

Cum apare ejacularea feminină? Toate femeile ejaculează atunci când ating orgasmul? E bine sau nu să ajungi ca femeie la ejaculare? 

Toate acestea sunt întrebări pe care unele femei și chiar unii specialiști în sexologie și le pun din ce în ce mai des. Iată ce răspunsuri am găsit noi:


Punctul G - punctul tare al plăcerii feminine
Multă lume a vorbit despre punctul G. Unii au spus că există, alții că nu există, iar alții îl caută încă. Cercetări recente au descoperit însă că punctul G reprezintă un vestigiu feminin echivalent prostatei masculine (care înconjoară colul vezicii urinare), având aceeaşi origine embriologică ca şi prostata. La bărbat, prostata este răspunzătoare de lichidul de ejaculare.
De aceea, se consideră că punctul G este răspunzător de ejacularea feminină. Ejacularea feminină reprezintă expulzarea unui fluid prin uretră şi de aceea s-a crezut ca este vorba numai de urină, dar analizele de laborator au demonstrat ca are altă compoziţie decât urina - s-a descoperit că acest fluid are în constituţia sa elemente caracteristice fluidului secretat de prostata masculină (care reprezintă aproape 50% din compoziţia lichidului spermatic ejaculat de bărbat).
O părere este că acest fluid ejaculat de femeie în momentul orgasmului este secretat de glandele parauretrale, numite şi glandele Skenes, ce se află in jurul uretrei şi care sunt similare glandei prostată a bărbatului. O altă părere este că fluidul ejaculat este fluidul ce se acumulează în ţesutul spongios din care este formată zona numită "Punctul G". Fluidul ejaculat este transparent şi variază în cantitate de la câteva picături pană la câteva căni.
Uneori este posibil ca lichidul de ejaculare să nu fie expulzat şi să se întoarcă în vezica urinară. Contracţiile convulsive care apar la nivelul vaginului, cât şi la nivelul întregului corp arată însă clar că femeia a avut orgasm cu descărcare. Alte semne sunt sensul descendent al energiilor care coboară spre picioare, senzaţia de devitalizare, de epuizare şi faptul că diminuează imediat apetitul amoros.
Ejacularea feminină descarcă rezervorul de energie sexuală
În cazul femeilor care nu aplică continența amoroasă, toată energia sexuală acumulată în timpul preludiului și al ludiului se pierde o dată cu ejacularea feminină. E ca și când rezervorul uneori imens de energie sexuală al femeii respective este brusc golit și pierdut definitiv.
Femeiele care experimentează ejacularea feminină menționează faptul că ejacularea feminină însoțește cel mai adesea orgasmul clitoridian și orgasmul punctului G. Orgasmul clitoridian este un tip de orgasm pe care femeile îl experimentează cel mai mult și cel mai ușor. Orgasmul punctului G este însoţit un apanaj al femeilor mai trezite erotic și mai senzuale. Este deseori însoțit de senzaţia stringentă de a urina şi de expulzarea prin uretră a unui lichid a cărui compoziţie chimică este identică cu cea a lichidului spermatic masculin, cu excepţia spermatozoizilor. Lichidul ejaculat de către femeie prin uretră este mult mai limpede, mai alb şi mai puţin mirositor decât urina. Propria lor ejaculare pune adesea femeile într-o situaţie oarecum jenantă, ele crezând că urinează. Și totuși este o mare diferență între ejacularea feminină și orgasmul urinar.  Deși mai puțin practicat datorită prejudecăților sociale, orgasmul urinar este un tip de orgasm al continenței sexuale ce aduce trăiri deosebite, elevate și chiar un aport de energie. În timp ce ejacularea feminină conduce la descărcare energetică, epuizare, devitalizare.

În orgasmul obişnuit de tip G, uterul pare să fie împins în jos, în timp ce partea superioară a vaginului se comprimă. Femeile care au experimentat acest tip de orgasm de tip G, descriu fenomenul ca pe o împingere către în jos, ca pentru un act de defecaţie. Apare o undă descendentă de contracţii musculare foarte puternice asociate fluidului ejaculator şi senzaţiei de descărcare, de pierdere a energiei, de epuizare.
Aceste contracţii indică şi sensul descendent al energiilor sexuale, contrar sensului ascendent al sublimării energiilor, care elevează fiinţa şi o înalţă către perceperea nivelelor de conştiinţă elevate. Se relatează frecvent în situaţia în care energiile sexuale sunt împinse în jos, că stimularea digitală a punctului G face ca degetul introdus să fie expulzat din vagin din cauza împingerii în jos a muşchilor vaginali. Acest fenomen a fost denumit “efect în A”.
 Cum să evităm ejacularea feminină pentru a păstrata energia sexuală
Există însă şi un alt tip de orgasm feminin al punctului G: orgasmul cu continenţă, sau orgasmul controlat în care, deşi senzaţiile de plăcere sunt foarte intense și delicioase, energia sexuală nu este pierdută, ci înmagazinată şi transformată apoi în mod conştient în forme superioare de energie.
Pentru a reuşi să avem orgasme intense la nivelul punctului G, FĂRĂ DESCĂRCARE (sau aşa-zisa ejaculare feminină), atunci când punctul G este stimulat, e important să urmărim să nu realizăm mişcările de împingere înspre în jos a muşchilor vaginali şi să menţinem o stare de iubire elevată, frenetică, chiar de aspiraţie spirituală, şi de ascensiune a energiilor înspre zona superioară a corpului (piept, gât, cap). De asemenea, este important să menţinem o priză de conştiinţă asupra respiraţiei, pe care să o menţinem regulată şi cât mai lentă (mai ales în fazele de început al practicii orgasmului controlat). Comunicarea celor doi iubiți este foarte importantă pentru a fi sesizate pragurile de plăcere și a se evita punctul de non-retur după care apare ejacularea.
 E necesar să depăşim conștient pragurile de plăcere
Orgasmul cu continență sexuală al punctului G poate fi aşadar învăţat. E important ca fiecare femeie să își învețe propriile ritmuri și propriile praguri de plăcere. Pentru a depăși momentele de non-retur este bine să se conștientizeze aceste praguri și astfel să poată fi cu ușurință depășite. Nu trebuie însă să ne fie frică, pentru că această teamă că am putea să pierdem energia, să ejaculăm, poate să blocheze chiar apariţia stării de orgasm. Există femei care trăiesc în mod spontan orgasmul cu continenţă, chiar fără să îşi dea seama de asta. Femeile care s-au obişnuit să trăiască orgasmul cu descărcare trebuie însă să înveţe mecanismul propriu prin care pot transmuta şi sublima aceste energii şi astfel pot experimenta orgasmul cu continenţă. Acest mecanism poate fi învăţat de fiecare în parte numai prin experimentare, fie la început singură, prin autostimulare, fie cu ajutorul fiinţei iubite.

La fel ca în cazurile tuturor formelor de orgasm, şi în cazul punctului G este necesar să ne descoperim pragurile de plăcere, de unde până unde putem trăi plăcerea pe care o putem controla. O condiţie esenţială în trăirea stărilor de orgasm al punctului G este să fim complet relaxate, de aceea uneori este indicat să ni se facă un masaj înainte de stimularea la nivelul punctului G, să ne deconectăm complet de la orice grijă sau preocupare exterioară şi să ne deschidem complet şi să ne abandonăm trăirilor amoroase, pline de frenezie şi chiar de curiozitate.

Respiraţia contribuie foarte mult la crearea senzaţiilor erotice şi transportă energia sexuală prin întregul corp, permiţându-ne să trăim experienţa plăcerilor şi a emoţiilor profunde pe care ni le oferă punctul G. Relaxându-ne şi inspirând profund şi fără a ne grăbi, în loc să ne încordăm, permitem sângelui să circule mai bine, stare care va produce senzaţii senzuale mai intense, care, la rândul lor, vor stimula excitarea şi apariţia orgasmului. În plus, o respiraţie controlată ne va ajuta să direcţionăm energiile în mod conştient şi să le controlăm.
Atât în cursul momentelor de plăcere, dar şi ori de câte ori vei resimţi o dorinţă sexuală, este recomandabil să te relaxezi şi să verifici periodic dacă respiri corect. Dacă constaţi că eşti încordată, relaxează-te şi inspiră lent, lung şi profund. Savurează fiecare senzaţie şi sacralizeaz-o.
Realizează că a face dragoste este cu adevărat o artă sacră.