joi, 9 februarie 2012

Sa credem mereu in iubire


Sunt mulți oameni care  cred cu adevărat în valoarea iubirii. Am întâlnit însă și oameni care nu mai cred. O consideră un vis de adolescență care se destramă după o anumită vârstă. 

Și totuși iubirea nu este supusă timpului. Doar sufletele noastre se lasă mai mult sau mai puțin afectate de trecerea timpului. Oricâte dezamăgiri am avea în viață, important este să continuă să iubim. Și să extragem învățămintele care sunt destinate să ne ajute să creștem. Din toate experiențele avem de învățat, chiar și din dezamăgiri sau mai ales din ele.

Primește și tu această provocare. Uită-te în spate la tot ceea ce ai trăit și scoate din toate experiențele tot ce poți să înveți. E o practică pe care eu o aplic foarte des. Pentru că uneori poți să tragi concluzii mai clare abia după ce ai trecut printr-un eveniment important. Mintea se liniștește, energiile se echilibrează și poți să te detașezi. 

Astfel poți să analizezi. Ce s-a petrecut. Ce ai greșit (în primul rând tu și apoi ceilalți). Ce ai fi putut face și nu ai făcut. În final, adună toată experiența într-o propoziție sau într-un cuvânt pozitiv. Când te vei întoarce cu gândul înapoi la acel moment să poți să extragi ce e bun, ce ai învățat și cu ce te-a ajutat.

Mulți oameni fac exact pe dos. Rămân cu regrete și cu încărcătura negativă și nu mai scapă de ele ani de zile, sau niciodată. Nu lăsa aceste mici-mari dezamăgiri să te îndepărteze de iubire, chiar dacă uneori e dureros. Maica Tereza spunea ” Am descoperit un paradox: când iubeşti, chiar dacă te doare, nu dai de tot mai multă durere, ci de tot mai multă dragoste.”

Iubirea nu depinde de noi. Ea este o energie universală care ne invadează inimile pentru totdeauna dacă îi permitem. Cu cât permitem mai mult, cu atât viața noastră e mai fericită. Iubirea e reală, la fel cum suntem şi noi. Nu e un concept steril, ci o magie secretă. Iubirea este permanent prezentă în sufletul nostru – iată micul mare secret al fericirii. Mereu la dispoziţia noastră. Odată descoperită, nu ne mai părăseşte niciodată. La ce foloseşte să căutăm dragostea în exterior sau să o cerem de la alţii? Dacă nu dai, nu primeşti. Dăruind iubire, vom fi iubiți din plin. Aşadar să ne acordăm timp pentru iubire. Ea este menirea existenţei noastre şi vine cu o infinitate de nuanţe.

Iubirea e constructivă şi creativă, ea uneşte şi ne înalţă. E o forţă care regenerează, trezeşte sufletul, o substanţă care dizolvă blazarea, nefericirea, sentimentul singurătăţii. Poemele, muzica inspiratoare, picturile care respiră frumuseţe, toate au în comun iubirea. La fel şi noi. Suntem plini de iubire. De aceea permite-ți în fiecare zi să dăruiești din preaplinul iubirii tale.

2 comentarii:

  1. Binecuvântată-i clipa când stăm în palatul iubirii, tu şi eu avem două chipuri, două trupuri, dar un singur suflet, tu şi eu.Rumi

    RăspundețiȘtergere