Viata la prezentul continuu
Psihologul rus K.
KEKCHEYEV a făcut experienţe asupra unor subiecţi care emiteau gânduri
agreabile, pozitive şi a repetat experienţa când aceiaşi subiecţi erau
preocupaţi de chestiuni sumbre şi întunecate.
A descoperit astfel că în timp ce se concentrau asupra unor idei plăcute, oamenii vedeau şi auzeau mai bine, miroseau, percepeau gusturile mai nuanţat şi descopereau diferenţe mult mai fine şi încântătoare prin pipăit. Astfel toate simţurile lor căpătaseră un plus de intensitate şi calitate.
Doctorul SCHINDLER afirmă că nefericirea este singura cauză a maladiilor psihosomatice, iar fericirea – un remediu magic şi universal.
O anchetă a demonstrat că oamenii de afaceri optimişti şi fericiţi, cei care privesc frecvent partea bună a lucrurilor, reuşesc în mai mare măsură decât cei pesimişti, stresaţi, cei pentru care nemulţumirea a devenit o carte de vizită.
Să ai fericirea drept ţel şi să faci totul s-o obţii nu e o dovadă de individualism meschin. Multe femei sunt convinse că a căuta fericirea înseamnă să-ţi exprimi nestingherit propriul egoism. Fericirea ne face să trăim însă o stare de expansiune energetică binefăcătoare în care ne simţim spontan generoase, altruiste, iubitoare, afective şi vesele.
O femeie fericită emană un veritabil câmp de bună dispoziţie, chiar şi prin simpla sa prezenţă. Ea devine o revărsare continuă a acestei stări euforice. Treptat sfera sa stenică de forţă influenţează armonios mediul în care trăieşte, iar ceilalţi „SE CONTAMINEAZĂ”, lăsându-se cuprinşi de fericirea sa.
Cei mai mulţi oameni sunt fericiţi doar în ziua în care se căsătoresc, numai când obţin un post grozav, o diplomă multrâvnită, când îşi cumpără o casă, când copiii lor iau examenele, merg pentru prima oară la şcoală ori au câştig de cauză într-o confruntare importantă. Totuşi mai devreme sau mai târziu vor fi decepţionaţi.
Fericirea este o stare naturală a fiinţei umane, dar poate fi privită şi ca o obişnuinţă mentală care nu va fi niciodată experimentată, dacă nu este învăţată şi practicată în prezent. Fericirea reală nu depinde de rezolvarea niciunei probleme exterioare, pentru că, odată soluţionată, orice problemă va fi înlocuită de o alta.
Merită ca fericirea să devină starea noastră naturală cotidiană.
A descoperit astfel că în timp ce se concentrau asupra unor idei plăcute, oamenii vedeau şi auzeau mai bine, miroseau, percepeau gusturile mai nuanţat şi descopereau diferenţe mult mai fine şi încântătoare prin pipăit. Astfel toate simţurile lor căpătaseră un plus de intensitate şi calitate.
Doctorul SCHINDLER afirmă că nefericirea este singura cauză a maladiilor psihosomatice, iar fericirea – un remediu magic şi universal.
O anchetă a demonstrat că oamenii de afaceri optimişti şi fericiţi, cei care privesc frecvent partea bună a lucrurilor, reuşesc în mai mare măsură decât cei pesimişti, stresaţi, cei pentru care nemulţumirea a devenit o carte de vizită.
Să ai fericirea drept ţel şi să faci totul s-o obţii nu e o dovadă de individualism meschin. Multe femei sunt convinse că a căuta fericirea înseamnă să-ţi exprimi nestingherit propriul egoism. Fericirea ne face să trăim însă o stare de expansiune energetică binefăcătoare în care ne simţim spontan generoase, altruiste, iubitoare, afective şi vesele.
O femeie fericită emană un veritabil câmp de bună dispoziţie, chiar şi prin simpla sa prezenţă. Ea devine o revărsare continuă a acestei stări euforice. Treptat sfera sa stenică de forţă influenţează armonios mediul în care trăieşte, iar ceilalţi „SE CONTAMINEAZĂ”, lăsându-se cuprinşi de fericirea sa.
Cei mai mulţi oameni sunt fericiţi doar în ziua în care se căsătoresc, numai când obţin un post grozav, o diplomă multrâvnită, când îşi cumpără o casă, când copiii lor iau examenele, merg pentru prima oară la şcoală ori au câştig de cauză într-o confruntare importantă. Totuşi mai devreme sau mai târziu vor fi decepţionaţi.
Fericirea este o stare naturală a fiinţei umane, dar poate fi privită şi ca o obişnuinţă mentală care nu va fi niciodată experimentată, dacă nu este învăţată şi practicată în prezent. Fericirea reală nu depinde de rezolvarea niciunei probleme exterioare, pentru că, odată soluţionată, orice problemă va fi înlocuită de o alta.
Merită ca fericirea să devină starea noastră naturală cotidiană.
In toate ocaziile in care am putut sta de vorba cu Aida m-au impresionat caldura sufleteasca si intelepciunea profunda pe care le-am simtit, dincolo de schimbul normal de informatii. M-as fi asteptat sa gasesc o astfel de intelepciune la o persoana mai in varsta si nu la Aida, care debordeaza de tinerete si entuziasm. Asta o diferentiaza in mod evident pe Aida de ceilalti traineri in dezvoltare personala pe care i-am cunoscut si este motivul pentru care revin de fiecare data cu mare placere la evenimentele organizate de Aida.
RăspundețiȘtergere